Sorry, this entry is only available in Română.
Sunday Lunch with … Lăcrămioara
Hello there :)
"I'm Diana. Food lover. Wine drinker. Diet hater. Good literature reader. Good music listener. Cartoon and avid thriller watcher ( I know, a bit of a contradiction but hey, we all have our sins). Time enemy. Occasional traveller. Workaholic. Animal lover. Owner of a naughty Chartreux. "
My favorite quote: "Cooking is like love. It should be entered into with abandon or not at all" (Harriet Van Horne)
Welcome to my playground and enjoy your staying!
Taste & More Magazine
New entries
-
Blood Orange Olive Oil Cake
February 7, 2021
-
Figs and Almond Frangipane Tart
March 27, 2020
-
Quatre Quarts aux Pommes
January 27, 2016
-
Crostini with figs and goat cheese
September 29, 2015
-
Taste & More Magazine N°16
September 17, 2015
Popular posts
-
Mini Mushroom Tarts
April 22, 2013 Comments (30)
-
Baby Spinach, Strawberries, Feta & Walnuts Salad
May 15, 2013 Comments (19)
-
Chocolate Cottage Cheese Cake
April 11, 2014 Comments (20)
-
Chocolate Mousse
July 3, 2013 Comments (17)
-
Contest – Elegance and Style in Your Kitchen
April 5, 2013 Comments (28)
Follow on Bloglovin’
Nu mai repet ceea ce a scris deja Diana…
Voiam doar sa spun ca am vizitat de mai multe ori blogul Lacramioarei in perioada cand am aflat de el din pagina Sunday Lunch, am prins comentariul ei prin care multumea ca o invitasei in grup si am fost curioasa ca sa aflu despre blog.
Indirect, datorita blogului ei am ajuns ca sa prepar biscuitii cu unt ai Marthei Stewart pe care i-am inregistrat inainte de Craciun, pentru ca de la ea din blogroll am accesat blogul Marthei si am ajuns la biscuiti
Nici nu ma asteptam sa fie altfel aceasta postare: fotografii de exceptie, preparat si poveste asijderea. Felicitari!
Diana draga, inca o data multumesc pentru invitatie. Proiectul asta duminical e o ocazie excelenta de-a intilni oameni si obiceiuri si, nu in ultima instanta, de-a avea parte de lectii de viata. Si cred ca nu gresesc si nici nu plusez prea mult atunci cind spun ceea ce spun.
Multumesc tuturor celor care au crezut in povestile din “Oala…” si le-au dat girul.
Diana, cred ca voi deveni fanul acestui blog. Nu stiu daca voi gati stridii in viitorul apropiat (sau indepartat), dar imi place maniera in care scrii, imi plac fotografiile si intreaga atmosfera creata.
Poze grozave, mancare pe masura, o povestioara pe care o citesti cu drag si un blog minunat pe care tocmai l-am descoperit. Felicitari pentru acest pranz minunat fetelor!